Ceață și fum

Am înțeles că mereu am trait în așteptare. O așteptare fără subiect, o așteptare fără obiect, o așteptare eternă a ceva ce nu poate fi adaugat în fapt cotidianului din mine.

Uneori, la început de toamnă, am senzația că știu ce aștept. Am senzația că simt altfel așteptarea, ca și cum s-ar materializa în brațe care mă cuprind încet din spate, care mă adună și mă ridică. Sunt culorile toamnei cele care îmbraca așteptarea mea îmi spun, și las ceața și fumul să șteargă din nou secunda în care am știu.

Toamna asta aleg ceața și fumul … E mai simplu așa … Toamna asta voi fi eu fără culoare, eu ceață, eu fum …

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s